Beliş

Beliş (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună de munte din judeţul Cluj, Transilvania, România, situată la aproximativ 80 km vest de Cluj-Napoca şi circa 30 km sud de Huedin. Toponimul pare să fie de origine slavă.

Căi de acces

Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai uşor se ajunge pe şosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Braşov, iar din Huedin se trece pe drumul judeţean DJ 101 către Beliş.

Arii protejate

Molhaşul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliş, rezervaţie naturală botanică (molhaş = mlaştină oligotrofă, săracă în substanţe minerale şi nutritive).

Obiective turistice

• Bradul lui Horea din pădurea Scoruşet.

 

• Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului CaldCetăţile Rădesei se află la obârşia Someşului Cald. Peştera se află într-un stadiu avansat de evoluţie, exemplificând perfect modul în care are loc transformarea cavernamentelor în chei de amploare. Peştera are un portal înalt de peste 15 m şi lat de 7 m, de forma ogivală, în care intră pârâul Rădeasa. 

Peştera are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 m, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri, lasă să pătrundă în peşteră raze de lumină. În aval, tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 m şi foarte îngust.

• Lacul şi staţiunea Beliş-Fântânele.A fost amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului Someşul Cald. Are o suprafaţă de 9,8 kmp şi o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află staţiunea turistică Beliş-Fântânele.

• Bradul lui Horea din pădurea Scoruşet

Ioan Toda spune că oştile lui Horea (lider al rascoalei din 1784) s-au oprit la acest izvor, să frigă oi şi să odihnească.

• Cascada de la RăchiţeleCascada Răchiţele numita si Vălul Miresei este situata pe Valea Stanciului, in arealul localitatii Răchiţele din comuna Mărgău, judetul Cluj. Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Impresionanta cădere de apă de peste 30 de metrii taie răsuflarea celor care poposesc la baza acestuia. Dar Cascada Răchiţele este o privelişte extraordinara si pe timp de iarna atunci cand peretele stancos ingheata. Totodata pe timp de iarna este un excelent loc de escalada pe gheata pentru cei pasionati de acest sport.
  
  
  

  Legenda Vălul Miresei

  Se spune ca numele de Vălul Miresei vine de la faptul ca demult o mireasa a cazut de pe stancile abrupte din zona unde este cascada iar voalul ei a ramas agatat pe stanci. Acolo nuntaşii s-au oprit si au inceput sa planga astfel formandu-se cascada. In realitate numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamana cu un voal.
  
  
  
• Cheile Galbenei şi Izbucul Galbenei
• Cheile Someşului Cald
• Molhaşul Mare de la Izbuc (8,0 ha)
• Poiana Florilor
• Parcul Natural Munţii Apuseni
• Rezervaţia naturală Cetăţile Ponorului
• Valea Iadului şi Stâna de Vale
• Zonele din jurul lacului Fântânele

Peşteri

• Peştera Piatra Ponorului

• Peştera Gheţarul Scărişoara adaposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. De aici îi vine şi numele de Gheţar iar Scărişoara vine de la comuna Scărişoara situată 16 km mai jos, de care aparţinea administrativ în vremea cănd a fost botezată.

• Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni.

• Peştera Alunu

• Peştera Humpleului

• Peştera Zmeilor