Turda

Turda (în germană Thorenburg, Tohrenburg, Thorenburg, Tooren, Thoren, Thorda, Torda, în maghiară Torda, în latină Potaissa) este un municipiu în judeţul Cluj, Transilvania, România cu o populaţie de 59.610 locuitori. (Ianuarie 2010). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Istorie

Pentru detalii, vezi: Istoria Turzii.

Turda a fost fondată ca o aşezare dacă sub numele probabil de Turdava. A fost cucerită de romani şi redenumită Potaissa.
Pe aceste locuri s-ar fi descoperit mai multe vestigii paleocreştine.
În Evul Mediu s-au ţinut în total la Turda 127 Diete ale Transilvaniei (adunări ale stărilor). În 1568 Ioan al II-lea Sigismund Zápolya, principe al Transilvaniei, a emis aici Edictul de la Turda, primul decret de libertate religioasă din istoria modernă a Europei. Turda a fost în timpul Regatului Ungariei reşedinţa Comitatului Turda (Torda vármegye), iar din anul 1876 reşedinţa Comitatului Turda-Arieş (Torda-Aranyos vármegye). Între 1925-1950 a fost reşedinţa judeţului Turda

Obiective turistice

În Turda şi împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi:

• Castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul numit Dealul Cetăţii. Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168.

• Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău.Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureş, Ocna Sibiului şi Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă şi sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarţei terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălţimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafaţa pământului (cazul localităţilor cu vechi exploatări de sare menţionate mai sus). La Turda ciuperca de sare are o înălţime de cca 1.200 m (cercetată prin foraje relativ recente).

• Palatul Princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru.El reprezenta odinioară reşedinţa principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 şi 1599-1602). A fost destinat iniţial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.

• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche ("Biserica cu turn") - zona Centru

• Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă - zona Turda Nouă

• Biserica Romano-Catolică din Turda - zona Centru

 

•  Teatrul Municipal din Turda - zona Centru.Este una din cele mai frumoase clădiri ale municipiului. Aceasta a fost construită între anii 1901-1904, în stil eclectic.Clădirea găzduieste şi Biblioteca Municipală.

• Tribunalul din Turda (fosta Primărie, în prezent Judecătorie) - zona Centru

 

• Primăria din Turda

• Statuia Dr. Ioan Raţiu este opera sculptorului Cornel Medrea şi a fost inaugurată la Turda pe 9 iunie 1930, este amplasată în micul parc din str. 1 Decembrie 1918, în faţa Primăriei.
 

• Staţiunea balneo-climaterică - zona Băi Sărate.Cele mai importante lacuri din zona Băilor Sărate (formate pe vechi exploatări romane sau medievale de sare) sunt:
  
• „Lacul Roman” (ştrandul) – 0,37 ha, 14,2 m adâncime.

• „Lacul Privighetorii” – 0,04 ha, 14 m adâncime.

• „Lacul Csiky” – 0,60 ha, 5 m adâncime (cel mai mare lac antropogen din Transilvania).

• „Lacul Tarzan” („Lacul fără Fund”; oamenii locului l-au numit aşa, din cauza că – potrivit tradiţiei - tot ce cade în el nu ar mai ieşi niciodată la suprafaţă) - 0,40 ha, 19 m adâncime.

• Parcul Zoologic -Grădina zoologică din Turda a fost înfiinţată în anul 1953 în zona Băilor Sărate din Turda. Ocupă o suprafaţă de 14 h, incluzând rezervaţia de căprioare. deţine şi un acvariu, un muzeu cu păsări şi animale împăiate. În zonă există şi o rezervaţie botanică.

• Mormântul lui Mihai Viteazul se află la cca 3 km sud de Turda (pe str. Bogata). Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul a fost dus la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviste, fosta capitală a Ţării Româneşti).

Obeliscul actual de la mormântul lui Mihai Viteazul (după 1977)

• Sănduleşti.

• În punctul „Piatra Tăiată“, la 1,5 km de intrarea în Cheile Turzii, se afla în perioada romană principala carieră a oraşului si a castrului Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au facut observaţii detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar şi de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din satul învecinat Cheia o coloană înaltă de 1,5 m şi cu diametrul de 0,34 m. În carieră şi în împrejurimile sale s-au descoperit ţigle, chei, opaiţe, fragmente ceramice şi mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domiţian, un denar din vremea lui Macrinus şi alte două monede). Descoperirile indică existenţa unei aşezări în preajma carierei de calcar.

• Cetatea Liteni

Ruinele cetăţii (unele din cele mai pitoreşti ruine medievale din Ardeal) se află la cca 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca şi la cca 30 km nord-vest de municipiul Turda, pe drumul dintre Luna de Sus şi Buru, în apropierea cetăţii aflându-se şi staţiunea Muntele Băişorii.


.

Read more

Ciucea

 Ciucea (în maghiară Csucsa) este o comună în vestul judeţului Cluj, Transilvania, România.

Aici se află Casa Memorială (Conacul) Octavian Goga.

Goga şi Ciucea

Familia Goga obişnuia să îşi petreacă toate sărbătorile la Ciucea, oricând aveau timp, venind pentru câteva zile aici. Într-o scrisoare din 1924 trimisă de Goga din Bucureşti, acesta nota:

„Mă gândesc la acasă. Niciodată Ciucea n-a fost mai luminoasă şi nu mi-a vorbit mai de-aproape inimii.”

—O. Goga

Pe 7 mai 1938 Goga va deceda în urma unui atac cerebral. Corpul său este dus la Bucureşti şi expus în aula Ateneului, iar apoi îngropat în cimitirul Bellu, pentru ca după 2 luni mai târziu să fie adus la Ciucea, conform dorinţei poetului, şi pus în mormântul a cărui cruce este realizată de Miliţa Petraşcu, unde va rămâne până în 1958. În 1958, după finalizarea mausoleului iubirii, corpul poetului a fost mutat din mormântul temporar în care se afla, în sarcofagul mausoleului.

Obiective turistice

• Conacul Octavian Goga din Ciucea, judeţul Cluj a fost reşedinţa lui Octavian Goga, fiind şi locul în care acesta este înmormântat. Clădirea face parte din patrimoniul monumentelor istorice ale judeţului Cluj . Domeniul pe care este amplasat a devenit muzeu şi casă memorială dedicată poetului Octavian Goga.

Castelul Boncza

Castelul de la Ciucea, înaintea primului război mondial

Domeniul pe care se află astăzi conacul a aparţinut avocatului Miklos Boncza din Huedin. La sfârşitul secolului XIX, acesta va ridica un castel aici, la insistenţele nepoatei sale, fiica unei surorii a sa. Ulterior nepoata se va mărita cu unchiul Miklos Boncza , din căsnicia lor venind pe lume Berta Boncza, cunoscută şi sub numele de Csinszka, cea care ulterior va deveni soţia lui Ady Endre. Aceasta îşi va petrece copilăria pe domeniul de la Ciucea, iar după căsătoria din 1914 cu Endre, domeniul le va deveni reşedinţă în perioada 1915-1917. Ulterior cei doi se vor muta la Budapesta.

Mausoleul iubirii

Mausoleul iubirii

După stabilirea la Ciucea, Octavian şi Veturia Goga au decis ca mormântul lor să fie pe domeniul de aici. Acelaşi lucru îl nota şi Goga în testamentul său din 1936. Veturia nota în 1938:

„În primăvara anului 1938 ne plimbam prin grădină când, după o hotărâre definitivă, am desemnat locul unde să ridicăm mormântul.”

—Veturia Goga

Mausoeul amplasat pe panta dealului Pleşului are 8 m înălţime, cu o bază de 4 metri, fiind realizat din beton armat pentru a preveni alunecarea sa în jos. În 1938 Veturia se întâlneşte cu Constantin Brâncuşi şi îi solicită acestuia să realizeze mausoleul. Brâncuşi acceptă sa realizeze lucrarea, dar doreşte să realizeze personal întregul mausoleu. Veturia neavând însă răbdare să aştepte până când Brâncuşi va putea începe, îl va contacta pe George Matei Cantacuzino, care îi va realiza planul mausoleului, decorurile fiind proiectate de Nora Steriade. Pentru ridicarea lui se va apela la meşterul maramureşean Iosif Kuczka. Mausoleul este construit din marmură şi mozaic de Murano adus din Italia. Placarea cu mozaic a fost efectuată de însăşi Veturia, care a lucrat aproape 20 de ani pentru a finaliza lucrarea. Aceasta nota:

„Douăzeci de ani am lucrat la acest mozaic şi eram într-o luptă continuă... Luam mâinile de pe lucru şi cădeam în disperare şi oboseală. Îmi spuneam: "Mi-am luat o însărcinare şi trebuie să o duc la capăt"... Nu doresc altceva decât, făcându-mi datoria aici, să trec şi eu împăcată, dincolo, în somnul cel mare"”

—Veturia Goga

Muzeul Octavian Goga

 

 Salonul de muzică şi tapiseria lyoneză

În 1966 Veturia Goga oferă statului român ca donaţie întregul complex. Donaţia este acceptată, iar în vara lui 1967 va avea loc deschiderea oficială a Muzeului Memorial "Octavian Goga" din Ciucea. Muzeul reînvie viaţa poetului, fiind expuse un număr mare de obiecte personale ale acestuia sau diferite alte piese adunate de acesta din toată ţara.
În Salonul de primire sunt expuse un scrin german din sec. XVIII, o ladă florentină executată în Transilvania secolului XVI, 2 jilţuri îmbrăcate în piele de Cordoba datate secolul XVII, precum şi fotoliile şi sofalele Bidermayer. Pe pereţi sunt expuse tablouri aparţinând de şcoala veneţiană de pictură sau lui Camil Ressu. Pe peretele din dreapta este un şemineu din marmură de Ruşchiţa, ale cărui cahle sunt desenate de Nora Steriade.
Salonul galben are în mijloc o masă Bidermayer cu patru scaune, în masă fiind expuse diverse bijuterii. Pe pereţi sunt expuse tablouri şi sculpturi ale lui Nicolae Dărăscu, Elena Popea şi Corneliu Medrea.
Sufrageria conţine o colecţie de obiecte decorative, porţelanuri germane, britanice şi asiatice, alături de obiecte de mobilier.
Salonul de muzică este orientat în jurul pianului Beckstein al Veturiei, pian la care au cântat Dinu Lipatti şi George Enescu. Pe unul dintre pereţi este expusă o tapiserie lyoneză lucrată în secolul XVIII. Sunt expuse tablouri ale lui Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Aurel Popp şi Ştefan Dimitrescu.
Camera de lucru conţine biroul Bidermayer al lui Goga, jilţul său, un dulap-secretair şi o sobă din ceramică germană.
Biblioteca lui Goga este compusă din peste 6.000 de volume scrise în limba română, germană, maghiară, latină, engleză şi franceză.

În dormitor se află patul în care a murit Octavian (1937) şi Veturia (1979). Deasupra patului sunt expuse tablouri ale celor doi, pictate de Nagy Istvan.

Read more

Moldovenești

Moldoveneşti - podul vechi peste Arieş (gravură de epocă)

Moldovenești mai demult Varfalău, (în maghiară Várfalva, în germană Burgdorf) este o comună în judetul Cluj, Transilvania, România, la 12 km sud-vest de Turda, alcătuită din șase sate.
În anul 1966 satul direct învecinat Vălenii de Arieș a fost înglobat în localitatea Moldovenești.

Numele

Vechiul nume al localităţii, acela de "Varfalău", provine din maghiară şi anume din cuvântul compus var = cetate şi falu/falva = sat („Várfalva” = „Satul Cetăţii”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetăţii.
Localitatea a fost redenumită în perioada interbelică Moldoveneşti, cu referire la Ioan Micu Moldovan, originar din localitate.

Istoric

Următoarele situri arheologice din Moldoveneşti au fost înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004:

• Aşezarea preistorică din punctul “Şanţul Păgânilor”.
• Situl arheologic din punctul “Dealul Cetăţii” (inclusiv cetatea de la Moldoveneşti).
• Aşezarea romană (la 2 km de cetatea din Moldoveneşti).
• Necropola medievală din parcul fostului castel Jósika (azi Primăria).

Pe dealul de deasupra comunei se înălţa odinioară o cetate medievală. Cetatea a fost construită probabil la începutul secolului al XI-lea, pe locul unui vechi castru roman de apărare a drumului de transport al aurului exploatat în Munţii Apuseni (Roşia Montană etc). Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075, sub numele de castrum quod vocatum Turda (iar în 1291 sub denumirea de terra Turdavar), fiind astfel una din cele mai vechi localităţi din zona Turzii. S-a dărâmat probabil după cea a doua invazie a tătarilor (din 1285). Rămăşiţele fortăreţei (190 x 100 m) se mai pot vedea şi azi. Pe partea de sud se vede un şanţ, care ar fi putut să fie intrarea în cetate.
Până în anul 1876 localitatea a aparţinut Scaunului Secuiesc al Arieşului.

Obiective turistice

 

• Castelul Jósika, înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj (2004).Castelul, construit în stil baroc, este utilizat în prezent de Primărie.În cursul lucrărilor de plantare realizate în primăvara anului 1912 la Moldoveneşti, în grădina Castelului baronului Jósika Gábor, a fost dezvelit accidental un cimitir de înhumaţie. Secţiunea Numismatică şi Arheologică a Muzeului Naţional al Transilvaniei a fost informată de această descoperire şi Roska Marton a fost mandatat să efectueze cercetări arheologice.

•  Biserica Unitariană din Moldoveneşti a fost construită în jurul anului 1300, în stil romanic, mai târziu rezidită in stil gotic. A fost înconjurată cu un zid de apărare, care nu a rezistat însă atacului tătar din 1661. În anul 1672 a fost renovată. Biserica este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj (2004).

•  Cetatea Moldoveneşti este una din cele mai vechi amenajări fortificate din Transilvania medievală (sec. XI-XIII).Cetatea a fost construită pe locul unui vechi castru roman de apărare a drumului de transport al aurului exploatat în Munţii Apuseni (Roşia Montană etc).
  A aparţinut iniţial populaţiei româneşti, devenită apoi cetate regală maghiară. Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075.
  În prima ei formă era constituită dintr-un val de pământ înconjurat de un şanţ, ulterior (în secolul XII) a fost întărită cu ziduri de piatră.
  A fost definitiv abandonată în partea a doua a secolului XIII, din cauza masivelor distrugeri provocate de invaziile tătare (mongole) din anii 1241 şi 1285.
  Puţinele rămăşiţe ale fortăreţei (cu dimensiunea de 190 x 100 m) se mai pot vedea şi azi. Pe partea de sud se vede un şanţ, care ar fi putut să fie intrarea în cetate.
  
  
  
   
  
  

Read more

Băişoara

Băişoara (în maghiară Járabánya sau Kisbánya, în germană Kleingrub) este o comună din nord-estul Munţilor Apuseni, pe teritoriul căreia se află staţiunea omonimă. Comuna Băişoara este alcătuită din nouă sate.

 Prima menţionare documentară a satului Băişoara este din 1426.

Arii protejate

• Muntele Băişorii (zonă protejată mixtă). Staţiunea Băişoara deţine şi o pârtie de schi. Aceasta este dotată cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul durează aproximativ 5 luni pe an din decembrie până în martie. Vara există condiţii prielnice pentru vânat şi pescuit. Complexul turistic Băişoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare şi spre Cheile Runcului.

Obiective turistice

gravură de epocă

• Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni, este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de actuala localitate Liteni (in maghiară Magyarléta) din judeţul Cluj pe o stâncă deasupra Văii Iara. Ruinele cetăţii (unele din cele mai pitoreşti ruine medievale din Ardeal) se află la cca 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca şi la cca 30 km nord-vest de municipiul Turda, pe drumul dintre Luna de Sus şi Buru, în apropierea cetăţii aflându-se şi staţiunea Muntele Băişorii.

• Monumentul Eroilor.

• Pista de schi.

Read more

Feleacu

Feleacu, mai demult Feleac, (în maghiară Erdőfelek, colocvial Felek, în germană Fleck), este o localitate în judeţul Cluj, Transilvania, România. De pe dealul pe care se află satul se poate vedea o panoramă frumoasă a Clujului.

 Comuna Feleacu şi satele componente

Istoric

Satul a fost întemeiat în anul 1366 când Ludovic I a aprobat colonizarea a 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului pe locul denumit în germană „Fleck” (de aici vine numele maghiar şi românesc al satului), pe coama unui deal învecinat, cărora le-a fost încredinţată paza şi întreţinerea drumului care străbătea Pădurea Feleacului dinspre Cluj spre Turda.
Locuitorii satului românesc Feleacu (villa olachorum Felek) aveau obligaţia de a apăra vechiul drum ce ducea spre Turda, de hoţi şi tâlhari. Devenind possessio a Clujului, ca urmare a unei donaţii făcute de regele Sigismund de Luxemburg, acest sat a fost scos de sub jurisdicţia voievodului şi a comitelui, fiind supus autorităţii judelui clujean. În schimbul serviciului practicat, felecanii au fost scutiţi de dijma numită quinquagesima ovium sau datul oilor (fiecare al 50-lea cârlan şi o oaie cu miel), obligaţie feudală exclusivă a comunităţilor româneşti din Transilvania.
La cca 0,5 km sud-est de sat (pe Valea Mănăstirii – “Valle Monaster”), pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) este marcat amplasamentul unei mănăstiri (“Monostor“).

Obiective turistice

• Biserica ortodoxă din Feleacu.

• Valea Morilor (rezervaţie naturală botanică, 1 ha).

 

• Valea Căprioarelor (zonă peisagistică protejată).

• Partia de schi Arena cunoscuta si ca partia Feleac este o pista de dificultate mica facand parte din categoria partiilor usoare. Are o lungime de 765 m cu o inclinarea atraseului de 14% si o diferenta de nivel de cca 100 m. Plecarae este situata la o altitudine de aprox 140 m, latimea partiei avand in jur de 30m. Suprafata pe care este amenajata partia de schi Arene este de doua hectare. Are in dotare tunuri pentru producerea zapezii artificiale, nocturna si instalatie de tractare pe cablu tip teleschi.

Read more

Iara

Iara, mai demult Iara de Jos, (în maghiară Alsójára, colocvial Jára) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, alcătuită din 13 sate. Este comuna cu cele mai multe sate din județul Cluj.

Istoric

Următoarele obiective istorice din Iara au fost înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004:

• Situl arheologic preistoric, plasat extravilan.
• Așezarea romană din punctul “Groapa lui Papa”.

Vechea biserică este atestată încă din anul 1442. În Evul Mediu populat și cu locuitori sași (ocupați in minierit, respectiv cu extracția aurului din aluviuni), în slujba unui conte (comes) local.
În sec.XV sat predominant maghiar.
După Reforma protestantă din sec.XVI locuitorii au trecut la confesiunea unitariană. Din sec.XVIII și cu locuitori romano-catolici.
În perioada interbelică, sediul unei Plăși din județul Turda.
La 9 septembrie 1944, la Iara a avut loc un incident în care autoritățile horthyste au ucis 98 de români prin decapitare.

Obiective turistice

• Biserica Unitariană, construită probabil în prima jumătate a secolului XIII (între sec.XIII-XVII a aparținut cultului romano-catolic).

• Conacul Teleki
  
• Conacul Beldi
  
• Conacul Kemény

Toate cele 4 obiective de mai sus au fost înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj (2004).

Read more

Gilău

Gilău, mai demult Gelău (în maghiară Gyalu, în dialectul săsesc Gela, în germană Gelu, Julmarkt sau Jalmarkt) este o comună în judeţul Cluj, Transilvania, România.
În perioada interbelică a fost reşedinţa plasei Gilău din judeţul Cluj (interbelic). În prezent este reşedinţa comunei Gilău care cuprinde şi localităţile învecinate.

Castelul Gilău

Istoric

În sudul comunei se găsesc vestigiile unui castru militar roman şi a unei aşezări civile romane. A fost primul castru din Transilvania unde arheologii au identificat clar succesiunea între castrul din pământ şi lemn şi castrul de piatră care i-a urmat (dimensiuni: 138 x 221 m).
Etimologic, s-a emis ipoteza că numele Gilău ar fi un derivat de la Gelu. Conform cronicarului anonim al regelui Bela al IV-lea voievodul Gelu a murit la confluenţa pârâului Căpuş cu Someşul Mic, aflată pe teritoriul Gilăului, în timp ce se retrăgea din faţa hoardelor maghiare spre cetatea sa de la Dăbâca (ad castrum suum).
În 1660 aici a avut loc o bătălie între Gheorghe Rákóczi al II-lea şi turci, în urma căreia principele Transilvaniei a fost învins, murind la scurt timp din cauza rănilor suferite.
În perioada interbelică Gilăul a fost localitatea de reşedinţă a plăşii Gilău.

Obiective turistice

• Castrul roman de la Gilău, astăzi ruine, se află în sudul comunei Gilău, judeţul Cluj. Vechiul castru roman a fost ridicat pentru apărarea oraşului roman Napoca, situat la circa 25 km est.

• Castelul de la Gilău, datat din secolele XII-XIII, a fost sediul principesei Transilvaniei Isabella Jagiello Zapolya în secolul al XVI-lea.

• Castelul Wass-Banffy de la Gilău, judeţul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004. Castelul este înconjurat de un parc natural de circa 11 ha.
  Cetatea a fost edificată după 1439, din ordinul episcopului G.Lepes. Pe la 1500, cetatea iniţială a fost transformată în castel de către episcopul Ladislau Gerb, în stil renascentist. Între 1599 si 1601, castelul a fost stăpânit de Mihai Viteazul.
  Fiind distrus în urma unui incendiu, castelul a fost reconstruit şi restaurat în mai multe rânduri. În ultimele decenii a fost folosit de Liceul din Gilău.
   
• Conacul Gallus din Gilău, judeţul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
  A fost construit în secolul XIX şi poartă numele fostului proprietar.
  
  
• Lacul Tarniţa este un lac de acumulare care se găseşte între comunele Râşca, Mărişel şi Gilău (judeţul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafaţă de cca. 215 ha şi o lungime de peste 8 km şi o adâncime maximă de peste 70 de metri, lacul Tarniţa este una din cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Este alimentat de apele Văii Someşul Cald (unul din afluenţii Someşului Mic).  
 
• Barajul Tarniţa este un baraj în arc, construit în anul 1974, cu o înălţime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, având ca principal scop producerea de energie electrică.

  

 

• Rezervaţia naturală "Cariera Corabia" este un monument al naturii, situat pe teritoriul comunei Gilau, pe versantul vestic al muntelui Corabia, al carui nume provine de la forma sa iesita din comun; 

 
 
• accesul se realizeaza usor, pe sosea din Gilau la cabana Somesul Rece, iar de aici in aproximativ 15 minute pe traseul turistic marcat cu cruce rosie ce intra pe valea Barlogu si duce prin Paltinei, Matesti si Plopi spre cetatea Lita si cabana Muntele Filii.
• aceasta zona protejata de importanta nationala ocroteste rocile ultrametamorfice foarte vechi, de mare valoare stiintifica, care pot fi, numai aici, admirate la suprafata pamantului de geologi si turisti.

Read more

Săvădisla

Săvădisla (în maghiară Tordaszentlászló, colocvial Szentlászló, în trad. "Sf. Ladislau")

Date geografice

Comuna este situată la cca 22 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca, la poalele Munţilor Apuseni, relieful fiind format din depresiuni intramontane. Solul este slab productiv.

Istoric

În Evul Mediu sat maghiar aparţinând domeniului funciar al cetăţii din Liteni, mai târziu domeniului latifundiar din Vlaha.



Castelul Mikes (magh. „Jósika-Mikes-Széchen”-kastély) din Săvădisla, judeţul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.
Castelul a fost construit în secolul XIX, în stil neobaroc. În prezent este folosit ca Sanatoriu TBC.

Read more

Beliş

Beliş (în maghiară Béles sau Jósikatelep) este o comună de munte din judeţul Cluj, Transilvania, România, situată la aproximativ 80 km vest de Cluj-Napoca şi circa 30 km sud de Huedin. Toponimul pare să fie de origine slavă.

Căi de acces

Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu transport auto. Mai uşor se ajunge pe şosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Braşov, iar din Huedin se trece pe drumul judeţean DJ 101 către Beliş.

Arii protejate

Molhaşul Mare de la Izbuc (8 ha), de pe raza comunei Beliş, rezervaţie naturală botanică (molhaş = mlaştină oligotrofă, săracă în substanţe minerale şi nutritive).

Obiective turistice

• Bradul lui Horea din pădurea Scoruşet.

 

• Cetăţile Rădesei şi Cheile Someşului CaldCetăţile Rădesei se află la obârşia Someşului Cald. Peştera se află într-un stadiu avansat de evoluţie, exemplificând perfect modul în care are loc transformarea cavernamentelor în chei de amploare. Peştera are un portal înalt de peste 15 m şi lat de 7 m, de forma ogivală, în care intră pârâul Rădeasa. 

Peştera are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 m, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri, lasă să pătrundă în peşteră raze de lumină. În aval, tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 m şi foarte îngust.

• Lacul şi staţiunea Beliş-Fântânele.A fost amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului Someşul Cald. Are o suprafaţă de 9,8 kmp şi o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află staţiunea turistică Beliş-Fântânele.

• Bradul lui Horea din pădurea Scoruşet

Ioan Toda spune că oştile lui Horea (lider al rascoalei din 1784) s-au oprit la acest izvor, să frigă oi şi să odihnească.

• Cascada de la RăchiţeleCascada Răchiţele numita si Vălul Miresei este situata pe Valea Stanciului, in arealul localitatii Răchiţele din comuna Mărgău, judetul Cluj. Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Impresionanta cădere de apă de peste 30 de metrii taie răsuflarea celor care poposesc la baza acestuia. Dar Cascada Răchiţele este o privelişte extraordinara si pe timp de iarna atunci cand peretele stancos ingheata. Totodata pe timp de iarna este un excelent loc de escalada pe gheata pentru cei pasionati de acest sport.
  
  
  

  Legenda Vălul Miresei

  Se spune ca numele de Vălul Miresei vine de la faptul ca demult o mireasa a cazut de pe stancile abrupte din zona unde este cascada iar voalul ei a ramas agatat pe stanci. Acolo nuntaşii s-au oprit si au inceput sa planga astfel formandu-se cascada. In realitate numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamana cu un voal.
  
  
  
• Cheile Galbenei şi Izbucul Galbenei
• Cheile Someşului Cald
• Molhaşul Mare de la Izbuc (8,0 ha)
• Poiana Florilor
• Parcul Natural Munţii Apuseni
• Rezervaţia naturală Cetăţile Ponorului
• Valea Iadului şi Stâna de Vale
• Zonele din jurul lacului Fântânele

Peşteri

• Peştera Piatra Ponorului

• Peştera Gheţarul Scărişoara adaposteşte cel mai mare gheţar subteran din România. De aici îi vine şi numele de Gheţar iar Scărişoara vine de la comuna Scărişoara situată 16 km mai jos, de care aparţinea administrativ în vremea cănd a fost botezată.

• Peştera Urşilor a fost descoperită în 1975, cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munţilor Apuseni.

• Peştera Alunu

• Peştera Humpleului

• Peştera Zmeilor

 

Read more