inCluj

Ciucea

Ciucea (în maghiară Csucsa) este o comună în vestul judeţului Cluj, Transilvania, România.

Aici se află Casa Memorială (Conacul) Octavian Goga.

Goga şi Ciucea

Familia Goga obişnuia să îşi petreacă toate sărbătorile la Ciucea, oricând aveau timp, venind pentru câteva zile aici. Într-o scrisoare din 1924 trimisă de Goga din Bucureşti, acesta nota:

„Mă gândesc la acasă. Niciodată Ciucea n-a fost mai luminoasă şi nu mi-a vorbit mai de-aproape inimii.”

—O. Goga

Pe 7 mai 1938 Goga va deceda în urma unui atac cerebral. Corpul său este dus la Bucureşti şi expus în aula Ateneului, iar apoi îngropat în cimitirul Bellu, pentru ca după 2 luni mai târziu să fie adus la Ciucea, conform dorinţei poetului, şi pus în mormântul a cărui cruce este realizată de Miliţa Petraşcu, unde va rămâne până în 1958. În 1958, după finalizarea mausoleului iubirii, corpul poetului a fost mutat din mormântul temporar în care se afla, în sarcofagul mausoleului.

Obiective turistice

Conacul Octavian Goga din Ciucea, judeţul Cluj a fost reşedinţa lui Octavian Goga, fiind şi locul în care acesta este înmormântat. Clădirea face parte din patrimoniul monumentelor istorice ale judeţului Cluj . Domeniul pe care este amplasat a devenit muzeu şi casă memorială dedicată poetului Octavian Goga.

Castelul Boncza

Castelul de la Ciucea, înaintea primului război mondial

Domeniul pe care se află astăzi conacul a aparţinut avocatului Miklos Boncza din Huedin. La sfârşitul secolului XIX, acesta va ridica un castel aici, la insistenţele nepoatei sale, fiica unei surorii a sa. Ulterior nepoata se va mărita cu unchiul Miklos Boncza , din căsnicia lor venind pe lume Berta Boncza, cunoscută şi sub numele de Csinszka, cea care ulterior va deveni soţia lui Ady Endre. Aceasta îşi va petrece copilăria pe domeniul de la Ciucea, iar după căsătoria din 1914 cu Endre, domeniul le va deveni reşedinţă în perioada 1915-1917. Ulterior cei doi se vor muta la Budapesta.

Mausoleul iubirii

Mausoleul iubirii

După stabilirea la Ciucea, Octavian şi Veturia Goga au decis ca mormântul lor să fie pe domeniul de aici. Acelaşi lucru îl nota şi Goga în testamentul său din 1936. Veturia nota în 1938:

„În primăvara anului 1938 ne plimbam prin grădină când, după o hotărâre definitivă, am desemnat locul unde să ridicăm mormântul.”

—Veturia Goga

Mausoeul amplasat pe panta dealului Pleşului are 8 m înălţime, cu o bază de 4 metri, fiind realizat din beton armat pentru a preveni alunecarea sa în jos. În 1938 Veturia se întâlneşte cu Constantin Brâncuşi şi îi solicită acestuia să realizeze mausoleul. Brâncuşi acceptă sa realizeze lucrarea, dar doreşte să realizeze personal întregul mausoleu. Veturia neavând însă răbdare să aştepte până când Brâncuşi va putea începe, îl va contacta pe George Matei Cantacuzino, care îi va realiza planul mausoleului, decorurile fiind proiectate de Nora Steriade. Pentru ridicarea lui se va apela la meşterul maramureşean Iosif Kuczka. Mausoleul este construit din marmură şi mozaic de Murano adus din Italia. Placarea cu mozaic a fost efectuată de însăşi Veturia, care a lucrat aproape 20 de ani pentru a finaliza lucrarea. Aceasta nota:

„Douăzeci de ani am lucrat la acest mozaic şi eram într-o luptă continuă... Luam mâinile de pe lucru şi cădeam în disperare şi oboseală. Îmi spuneam: "Mi-am luat o însărcinare şi trebuie să o duc la capăt"... Nu doresc altceva decât, făcându-mi datoria aici, să trec şi eu împăcată, dincolo, în somnul cel mare"”

—Veturia Goga

Muzeul Octavian Goga

Salonul de muzică şi tapiseria lyoneză

În 1966 Veturia Goga oferă statului român ca donaţie întregul complex. Donaţia este acceptată, iar în vara lui 1967 va avea loc deschiderea oficială a Muzeului Memorial "Octavian Goga" din Ciucea. Muzeul reînvie viaţa poetului, fiind expuse un număr mare de obiecte personale ale acestuia sau diferite alte piese adunate de acesta din toată ţara.
În Salonul de primire sunt expuse un scrin german din sec. XVIII, o ladă florentină executată în Transilvania secolului XVI, 2 jilţuri îmbrăcate în piele de Cordoba datate secolul XVII, precum şi fotoliile şi sofalele Bidermayer. Pe pereţi sunt expuse tablouri aparţinând de şcoala veneţiană de pictură sau lui Camil Ressu. Pe peretele din dreapta este un şemineu din marmură de Ruşchiţa, ale cărui cahle sunt desenate de Nora Steriade.
Salonul galben are în mijloc o masă Bidermayer cu patru scaune, în masă fiind expuse diverse bijuterii. Pe pereţi sunt expuse tablouri şi sculpturi ale lui Nicolae Dărăscu, Elena Popea şi Corneliu Medrea.
Sufrageria conţine o colecţie de obiecte decorative, porţelanuri germane, britanice şi asiatice, alături de obiecte de mobilier.
Salonul de muzică este orientat în jurul pianului Beckstein al Veturiei, pian la care au cântat Dinu Lipatti şi George Enescu. Pe unul dintre pereţi este expusă o tapiserie lyoneză lucrată în secolul XVIII. Sunt expuse tablouri ale lui Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Aurel Popp şi Ştefan Dimitrescu.
Camera de lucru conţine biroul Bidermayer al lui Goga, jilţul său, un dulap-secretair şi o sobă din ceramică germană.
Biblioteca lui Goga este compusă din peste 6.000 de volume scrise în limba română, germană, maghiară, latină, engleză şi franceză.

În dormitor se află patul în care a murit Octavian (1937) şi Veturia (1979). Deasupra patului sunt expuse tablouri ale celor doi, pictate de Nagy Istvan.

Moldoveneşti - podul vechi peste Arieş (gravură de epocă)

Moldovenești mai demult Varfalău, (în maghiară Várfalva, în germană Burgdorf) este o comună în judetul Cluj, Transilvania, România, la 12 km sud-vest de Turda, alcătuită din șase sate.
În anul 1966 satul direct învecinat Vălenii de Arieș a fost înglobat în localitatea Moldovenești.

Numele

Vechiul nume al localităţii, acela de "Varfalău", provine din maghiară şi anume din cuvântul compus var = cetate şi falu/falva = sat („Várfalva” = „Satul Cetăţii”), cu referire la ruinele medievale de pe Dealul Cetăţii.
Localitatea a fost redenumită în perioada interbelică Moldoveneşti, cu referire la Ioan Micu Moldovan, originar din localitate.

Istoric

Următoarele situri arheologice din Moldoveneşti au fost înscrise pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004:

Aşezarea preistorică din punctul “Şanţul Păgânilor”.
Situl arheologic din punctul “Dealul Cetăţii” (inclusiv cetatea de la Moldoveneşti).
Aşezarea romană (la 2 km de cetatea din Moldoveneşti).
Necropola medievală din parcul fostului castel Jósika (azi Primăria).

Pe dealul de deasupra comunei se înălţa odinioară o cetate medievală. Cetatea a fost construită probabil la începutul secolului al XI-lea, pe locul unui vechi castru roman de apărare a drumului de transport al aurului exploatat în Munţii Apuseni (Roşia Montană etc). Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075, sub numele de castrum quod vocatum Turda (iar în 1291 sub denumirea de terra Turdavar), fiind astfel una din cele mai vechi localităţi din zona Turzii. S-a dărâmat probabil după cea a doua invazie a tătarilor (din 1285). Rămăşiţele fortăreţei (190 x 100 m) se mai pot vedea şi azi. Pe partea de sud se vede un şanţ, care ar fi putut să fie intrarea în cetate.
Până în anul 1876 localitatea a aparţinut Scaunului Secuiesc al Arieşului.

Obiective turistice

Castelul Jósika, înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj (2004).Castelul, construit în stil baroc, este utilizat în prezent de Primărie.În cursul lucrărilor de plantare realizate în primăvara anului 1912 la Moldoveneşti, în grădina Castelului baronului Jósika Gábor, a fost dezvelit accidental un cimitir de înhumaţie. Secţiunea Numismatică şi Arheologică a Muzeului Naţional al Transilvaniei a fost informată de această descoperire şi Roska Marton a fost mandatat să efectueze cercetări arheologice.

Biserica Unitariană din Moldoveneşti a fost construită în jurul anului 1300, în stil romanic, mai târziu rezidită in stil gotic. A fost înconjurată cu un zid de apărare, care nu a rezistat însă atacului tătar din 1661. În anul 1672 a fost renovată. Biserica este înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj (2004).

Cetatea Moldoveneşti este una din cele mai vechi amenajări fortificate din Transilvania medievală (sec. XI-XIII).Cetatea a fost construită pe locul unui vechi castru roman de apărare a drumului de transport al aurului exploatat în Munţii Apuseni (Roşia Montană etc).
A aparţinut iniţial populaţiei româneşti, devenită apoi cetate regală maghiară. Cetatea e amintită (indirect) într-un document din anul 1075.
În prima ei formă era constituită dintr-un val de pământ înconjurat de un şanţ, ulterior (în secolul XII) a fost întărită cu ziduri de piatră.
A fost definitiv abandonată în partea a doua a secolului XIII, din cauza masivelor distrugeri provocate de invaziile tătare (mongole) din anii 1241 şi 1285.
Puţinele rămăşiţe ale fortăreţei (cu dimensiunea de 190 x 100 m) se mai pot vedea şi azi. Pe partea de sud se vede un şanţ, care ar fi putut să fie intrarea în cetate.

Băişoara (în maghiară Járabánya sau Kisbánya, în germană Kleingrub) este o comună din nord-estul Munţilor Apuseni, pe teritoriul căreia se află staţiunea omonimă. Comuna Băişoara este alcătuită din nouă sate.

Prima menţionare documentară a satului Băişoara este din 1426.

Arii protejate

Muntele Băişorii (zonă protejată mixtă). Staţiunea Băişoara deţine şi o pârtie de schi. Aceasta este dotată cu mijloc de transport pe cablu, iar lungimea ei este de aproximativ 1,2 km. Sezonul durează aproximativ 5 luni pe an din decembrie până în martie. Vara există condiţii prielnice pentru vânat şi pescuit. Complexul turistic Băişoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare şi spre Cheile Runcului.

Obiective turistice

gravură de epocă

Cetatea Liteni (secolul al XIII-lea), din satul Liteni, este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de actuala localitate Liteni (in maghiară Magyarléta) din judeţul Cluj pe o stâncă deasupra Văii Iara. Ruinele cetăţii (unele din cele mai pitoreşti ruine medievale din Ardeal) se află la cca 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca şi la cca 30 km nord-vest de municipiul Turda, pe drumul dintre Luna de Sus şi Buru, în apropierea cetăţii aflându-se şi staţiunea Muntele Băişorii.

Monumentul Eroilor.

Pista de schi.

Feleacu, mai demult Feleac, (în maghiară Erdőfelek, colocvial Felek, în germană Fleck), este o localitate în judeţul Cluj, Transilvania, România. De pe dealul pe care se află satul se poate vedea o panoramă frumoasă a Clujului.

Comuna Feleacu şi satele componente

Istoric

Satul a fost întemeiat în anul 1366 când Ludovic I a aprobat colonizarea a 20 de familii de grăniceri români din Mărginimea Sibiului pe locul denumit în germană „Fleck” (de aici vine numele maghiar şi românesc al satului), pe coama unui deal învecinat, cărora le-a fost încredinţată paza şi întreţinerea drumului care străbătea Pădurea Feleacului dinspre Cluj spre Turda.
Locuitorii satului românesc Feleacu (villa olachorum Felek) aveau obligaţia de a apăra vechiul drum ce ducea spre Turda, de hoţi şi tâlhari. Devenind possessio a Clujului, ca urmare a unei donaţii făcute de regele Sigismund de Luxemburg, acest sat a fost scos de sub jurisdicţia voievodului şi a comitelui, fiind supus autorităţii judelui clujean. În schimbul serviciului practicat, felecanii au fost scutiţi de dijma numită quinquagesima ovium sau datul oilor (fiecare al 50-lea cârlan şi o oaie cu miel), obligaţie feudală exclusivă a comunităţilor româneşti din Transilvania.
La cca 0,5 km sud-est de sat (pe Valea Mănăstirii – “Valle Monaster”), pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095) este marcat amplasamentul unei mănăstiri (“Monostor“).

Obiective turistice

Biserica ortodoxă din Feleacu.

Valea Morilor (rezervaţie naturală botanică, 1 ha).

Valea Căprioarelor (zonă peisagistică protejată).

Partia de schi Arena cunoscuta si ca partia Feleac este o pista de dificultate mica facand parte din categoria partiilor usoare. Are o lungime de 765 m cu o inclinarea atraseului de 14% si o diferenta de nivel de cca 100 m. Plecarae este situata la o altitudine de aprox 140 m, latimea partiei avand in jur de 30m. Suprafata pe care este amenajata partia de schi Arene este de doua hectare. Are in dotare tunuri pentru producerea zapezii artificiale, nocturna si instalatie de tractare pe cablu tip teleschi.